Desert gogosi umplute cu dulceata reteta simpla

salivez...sper sa nu le visez la noapte

Mulțumesc frumos, Cătălina!

Mulțumesc frumos, Navidad! Mărturisesc că așteptam cu nerăbdare să citesc comentariul, pentru că simțeam că va fi, ca de obicei, un adevărat articol de cum se gătește bine, corect, elegant, cu iz de epocă și de aristocrație culinară. Pentru toate aceste învățăminte și explicații "enrichissantes" (n-am ce face, în română nu sună deloc bine, iar în franceză, acest cuvânt spune exact ce simt!) vă mulțumesc din suflet! Cred că încet-încet mă atașez sufletește, nu pentru laude (pe care nu le prea merit, uneori!) ci mai ales pentru rafinamentul care se adaugă cunoștințelor mele culinare, odată cu fiecare comentariu!

Mai vreau să adaug, Navidad, că în anul care abia s-a terminat am făcut o peltea de gutui foarte bună. Am postat aici rețeta, cu pozele aferente...

A, nu-nu, in materie de gastronomie, de la mine chiar nu se poate invata prea mult; daca ar fi asa, as scrie retete si nu comentarii cu lungime de nuvela... Am mostenit de la Tata dragostea pentru mancare (cu toata rusinea, mai ales facuta de altii!) si pentru cuvantul scris si vorbit; si inca si grija de a nu uita Limba Romana... Am o mare admiratie pentru maiestria si inventivitatea gospodinelor capabile sa produca in propria bucatarie feluri demne de confiseurs/ patissiers/ chefs de renume, din toata lumea... folosind Mascarpone, Dr. Oetker, dulce de leche, ananas, quinoa samd ("globalizarea"...) si-mi plac mult toate aceste bunatati! Dar drag si dor mi-i intotdeauna (probabil ca tuturor celor "plecati in lume"...), de mancarurile cu aroma de "amintiri", facute dupa retete vechi si gospodaresti, ca "de acasa", adica, ca cele ale Dvs! Sau parafrazand... "cum spune Frantzuzul de cand e el, si Romanul, de cand a invatat frantzuzeste": on revient toujours à ses premières amours! Deci eu am pentru ce va multumi (dar si cere iertare, ptr aceste multe divagatii)!

Bune!

Mulțumesc frumos, Dante!

Mulțumesc frumos, Lau!

ce bune mai sunt

Piticii mei sunt innebuniti dupa gogosi de casa )

Mulțumesc frumos, Mihaela! Într-adevăr, din cauza mirosului lor, sunt irezistibile!

Așa e, Laura! Copilașii sunt ademeniți ușor de la mirosul gogoșilor. Oricum, nu se compară gogoșile de casă, cu cele din comerț...

Mulțumesc frumos, Geanina! Chiar n-aș vrea să visezi gogoși și când te trezești să-ți dai seama că erau doar în vis...

Ce bune ar fi alaturi de o cana cu lapte cald

Da, Mihaela, exact așa mă gândesc și eu...

Foarte bune, imi place mult cum le-ai facut!

Îți mulțumesc frumos, Ancutsa, pentru apreciere!

Tare mult ne plac gogosile !!!

Și nouă ne plac mult, Caroline! Mirosul lor ne dă gata...!