Aceasta vacanta a inceput cu multe peripetii... Ca mai toate concediile noastre, si acesta a fost planificat cu doar cateva zile inainte... incepand de la simpla intrebare „unde facem si noi o plecare?” Discutiile astea de obicei au loc la prietenii si viitorii nostri nasi - Marius si Ileana, la un „pahar de vorba”, iar cu cat vorba este cu gatul mai lung sau cu grade mai multe, cu atat distanta este mai lunga :))
De data asta am trecut de la Egipt... Turcia... Grecia... Bulgaria... Mamaia.. Baile Herculane si... intr-un final d-na profesoara de istorie – coana nasa adica, a venit cu idee – zona Moldova, ca n-am fost p-acolo!!
Barbatii au fost plini de entuziasm! (a se citi: strambaturi de nas.. fite si figuri), dar s-au lasat pe mana noastra, avand totusi si ei cateva pretentii: o vila cu gratar si o baltoaca (rau, lac, piscina.. ceva cu apa! – eu am recomandat un lighean :P).
Dupa o zi de dat telefoane cand eu, cand prietena mea.. am gasit doua vile unde am mai gasit camere libere (asta a fost prima problema!) si am ales pana la urma Vila Anca din Agapia.
Mini-concediul nostru a inceput intr-o joi dimineata, cand cu bagaje multe (sa fie acolo, nu?!) ne-am imbarcat in masina prietenilor nostri (microbuz 8+1, sa avem loc :P), 4 adulti si 1 copil, si am pornit pe ruta Ploiesti – Buzau – Ramnicu-Sarat – Focsani – Bacau – Roman – Agapia. Drumul a durat cca 6-7 ore, si cu aceasta ocazie multumim tuturor celor care au ajutat la contruirea atator autostrazi (mai pe romaneste: sa va stea in gat toti banii aia de ni-i luati si pe care-i furati!) .
Intr-un final am ajuns in Agapia... o zona care imi aminteste de locurile unde am copilarit. Am gasit foarte usor vila, existand indicatoare catre toate vilele, care nu sunt putine deloc! Vila foarte faina, destul de noua, foarte curata, iar administratora extrem de draguta si binevoitoare. Noi am avut doua camere mansardate (atat s-a mai putut!), din pacate fara balcon, dar cu ferestre velux. Nu ne-a deranjat in nici un fel lipsa balconului, camera erisindu-se foarte bine prin acel geam. Mobilierul era nou, bine intretinut, camera foarte curata; baia era mare, curata, cu cabina de dus. Intr-un cuvant nota 10 ptr conditiile de cazare. Curtea vilei era pravazuta in fata cu parcare, iar in spate exista o gradina unde erau amplasate doua foisoare, un gratar, leagane, si spatii de joaca pentru copii - leagane, balansoare, etc.
Dupa ce ne-am cazat (cu multe boturi din partea baietilor, ca cica i-am adaus la tara..), am luat masa la Pensiunea Maria (daca ajungeti prin zona nu ratati sa luati macar masa acolo, merita! singurul dezavantaj este pozitionarea ei la strada), apoi am mers la Manastirea Agapia.
Manastirea Agapia (http://www.neamt.ro/Info_utile/Manastiri/M-rea_Agapia.htm)este la doar 3 km de Agapia, fiind o manastire de maicute. Nu voi intra in amanunte despre istoria manastirii, veti gasi destul de multe lucruri pe internet. Eu ma voi referi strict la ceea ce am vazut si simtit eu acolo. Manastirea este destul de micuta.. inconjurata de chiliile maicutelor, care sunt „imbracate” in multeee ghivece de flori. De altfel toata curtea este foarte bine ingrijita, cu multe spatii verzi si flori. In incinta exista si un muzeu al Manastirii, unde in doar cateva camere au strans istoria de sute de ani a manastirii! Interiorul Manastirii este superb! Manastirea este pictata de Nicolae Grigorescu, niste picturi absolut minunate!! Din pacate in interiorul manastirii nu se am avut voie sa fac poze, deci nu va pot arata.. dar probabil ca veti gasi pe internet.
Si ca o paranteza, stand in curtea manastirii, ne aduceam aminte de peripetiile minunatilor nostri actori Dem Radulescu, Jean Constantin si Puiu Calinescu in BD – Icoana facatoare de minuni, si incercam sa comparam imaginile din film cu Manastirea Agapia de azi (http://www.youtube.com/watch?v=sO0HLK680z8).
Am incheiat seara cu un gratar pregatit de baieti in curtea vilei. Iar inainte de gratar a si plouat putin, asa ca o revigorare!!
Ziua a doua a fost foarte plina.. program facut de d-na profesoara :)
Dupa micul dejun, am plecat catre Humulesti, si am vizitat Casa Memoriala Ion Creanga, un loc foarte dragut. De cum am intrat pe poarta, m-au napadit povestile lui.. incercand sa fac o parelela intre ceea ce vedem si ceea ce imi aminteam din povestile scrise de Ion Creanga. (http://www.youtube.com/watch?v=cWk17T9A8ig&feature=player_embedded)
In vecinatatea casei, se afla Muzeul tematic Ion Creanga (http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_tematic_%E2%80%9EIon_Creang%C4%83%E2%80%9D), o curte plina cu personaje din povestile lui Creanga, o curte de poveste!!
Din Humulesti am plecat la Targul Neamt, la Cetatea Neamt (http://www.neamt.ro/cmj/Cetatea_Neamt/). Cum Cetatea se afla pe o culme (normal!), cei 500 m in panta sunt destul de dificil de urcat, mai ales cand temperaturile sunt un pic crescute! Cetatea este impunatoare, intretinuta foarte bine (este catalogata ca fiind cea mai bine intretinuta cetate din Romania – asa zice d-na profesoara) si foarte aglomerata. Cetatea a fost construita in secolul al XIV-lea de Petru Musat, a fost fortificata in secolul al XV-lea de Stefan cel Mare si distrusa in secolul al XVIII-lea de Mihai Racovita, iar intre anii 2007-2009, Cetatea a fost reabilitata. Cetatea are cca 20 de camere tematice care pot fi vizitate sau vizualizate (unele fiind prevazute cu gratii, putand doar vedea interiorul). Baietii au fost foarte dezamagiti, considerand ca reconditionarea nu a fost facuta corect... pivnita fiind foarte mica! :)
Dupa o gura de istorie, am zis sa ne reculegem, si am mers la Manastirea Varatec (http://www.manastireavaratec.ro). Locatia este superba.. o manastire curata, inconjurata de chiliile maicutelor, cu o curte foarte mare si plina de flori. Am vizitat muzeul manastirii si cele doua magazine, de unde am cumparat niste icoane foarte frumoase si povesti ptr maimuta de nepoata-mea. In incinta manastirii se afla si mormantul Sfantului Cuvios Iosif de la Varatec. Am petrecut cateva minute in curtea manastirii, admirand linistea si curatenia locului.
Dupa o zi atat de obositoare, am incheiat seara cu un alt gratar, pregatit de baieti!
A treia zi a fost o zi de relaxare.. meritau si baietii!
La sfatul unor localnici am mers spre localitatea Secu (am aflat ca exista si Manastirea Secu), pe raul Secu, rau care se varsa in Paraul Neamt (adica OZANA, cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul a lui Nica...). Am petrecut aici o zi intreaga, facand baie in ochiurile formate, stand relaxati pe sezlonguri sau facand gratar. Si pentru ca nu ne mai lasam dusi.. am facut si un foc micut de tabara – stins cu mare grija la plecare. Am ajus la vila destul de tarziu.. spre miezul noptii.
In ultima zi, ne-am trezit de dimineata – a se citi ora 10, si dupa un mic dejun tarziu, am purces la drum, facand un mic popas la Gradina Zoologica Dragos Voda, unde am putut vedea cerbi, un mistret, un us, cateva pasari, si in mod special zimbrii!! Aici am vazut cel mai mare zimbru!!! :)
Am continuat drumul pe traseul Agapia – Piatra Neamt – Bicaz – Bicaz Chei – Gheorgheni – Miercurea Ciuc – Sfantu Gheorghe – Brasov – Ploiesti.
O zi extrem de plina, in care am vazut foarte multe locuri frumoase, dar foarte aglomerate – Cheile Bicazului, Barajul Bicaz, Lacul Rosu.
Am ajuns acasa la miezul noptii... franti, dar incantati cu totii de locurile pe care le-am vazut!!
Ca o concluzie: avem o tara superba... cu peisaje minunate... cu locuri de poveste! Ce ne lipseste? Bunul simt, ospitalitatea, autostrazi, si mai ales preturi mai de bun simt!
)
. 
